Ro-News

Între 1.100.000 și 1.300.000 de persoane au participat la un protest de amploare al sindicatelor din Franța pentru a cere, marți, 7 septembrie, ca măsurile pe care guvernul le are în vedere, să nu se aplice.

Sindicatele au stabilit o altă zi de grevă pentru data de 23 septembrie, în ciuda schimbărilor pe care Nicolas Sarkozy a promis că le va face, a doua zi.

Cei șase lideri ai asociațiilor sindicale: CFDT, CFE-CGC, CFTC, FSU, CGT, UNSA, au decis în unanimitate și o altă formă de protest, adiacentă celei din 23 septembrie. Pe data de 15 septembrie, miercuri, este programată o manifestație legată de votul asupra proiectului de lege care prevede o serie de inițiative, arestări, cercetări, demiteri ale deputaților, parlamentarilor, guvernanților sau președintelui Franței.

Proiectul în cauză nu a fost aprobat de către putere, dar nici nu a fost eliminat de la masa discuțiilor. Inițiatorul proiectului, Jean-Claude Mailly, a afirmat că au ajuns, din nou, cu discuțiile într-un punct al dezbaterilor.

Miercuri dimineață, François Chérèque, secretarul general al CFDP și alți economiști au publicat un articol în Le Monde, articol pe care l-au semnat toți, și în care explică faptul că este necesar progresul „echității salariale și profesionale”, „politica ocupării forței de muncă de către femei și încurajarea distribuției echitabile a sarcinilor gospodărești între bărbat și femeie”.

În ceea ce privește sistemul de pensii pe care actualul guvern îl propune, acesta este considerat imposibil de acceptat de către francezi.

Eric Woerth, ministrul Muncii și Nicolas Sarkozy anunțaseră la jurnalul de la ora 20:00 de la TF1, conform Le Monde, că au propus miercuri dimineața, 8 septembrie, câteva ajustări la reforma sistemului de pensii, pe care Cabinetul actual trebuie să le aibă în vedere înainte de votul final.

Nicolas Sarkozy este nevoit să reitereze încrederea pe care o are în Woert, datorită scandalului Bettencourt în care ambii au fost implicați. Cu o zi înainte, Laurence Ferrari, a făcut câteva acuzații la adresa ministrului Muncii, legate de cazul amintit.

Worth a recunoscut la sfârșitul săptămânii trecute că a omis să recunoască anumite detalii legate de caz și și-a cerut scuze pentru acest aspect, în public.

Atât Woerth cât și Sarkozy au fost cercetați în cazul Bettencourt pentru acuzația de mită, aceștia fiind suspectați că ar fi primit plicuri cu sume mari de bani de la moștenitoarea imperiului L’Oreal.

Una dintre principalele nemulțumiri ale francezilor este mărirea vârstei de pensionare.

Greva de marți a dus la anularea zborurilor spre Spania, dar sectorul care a avut cel mai mult de suportat a fost cel al transporturilor: metroul de la Paris, trenurile de navetiști, au funcționat doar în proporție de 50%. Multe dintre drumurile publice au fost însă blocate, iar controlorii de trafic s-au alăturat marșului de protest.

Mai mult de 200 de demonstrații au fost planificate în toată țara, marți, pentru a coincide cu marșul de protest organizat în Paris pentru reforma din sistemul de pensii, reformă de care este învinuit ministrul Muncii.

Sectoarele din transport, educație, justiție, spitale, mass-media, serviciile publice sau bancare au participat la protestul împotriva creșterii vârstei de pensionare la 62 de ani, de la 60 cât este în prezent.

Persoanele care ocupă posturi mai dificile beneficiază de o vârstă mai mică de pensionare, lucru care ar putea fi anulat prin reforma propusă.

Reformele propuse de Nicolas Sarkozy au reușit să enerveze francezii. Reforma pensiilor este, probabil, una dintre măsurile care va conta destul de mult în poziția președintelul Franței. Au existat până acum, o serie de greve și proteste naționale legate de reformă, ceea ce a dus la strângerea relațiilor dintre partidele de opoziție. Cu toate acestea, puterea actuală este decisă să păstreze măsurile anunțate datorită situației economice precare.

Analiștii și criticii argumentează însă că speranța de viață a scăzut, ceea ce trebuie să conteze în fixarea vârstei de pensionare.

Publicațiile franceze amintesc de creșterea valului de antipatie la adresa lui Sarkozy. 30% au rămas din cei care l-au susținut până acum, iar procentul scade vizibil de la o zi la alta.

A.M.C.