Ro-News

Aderarea României la spaţiul Schengen nu este condiţionată decât de elemente de ordin tehnic, a precizat, miercuri, 1 septembrie, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.

„Eu vreau să subliniez un lucru: condiţionalităţile privind aderarea noastră la Spaţiul Schengen – şi din acest punct de vedere avem sprijinul total al tuturor celor nouă state membre ale Forumului de la Salzburg, obţinut nu mai departe de acum trei zile – sunt exclusiv de ordin tehnic şi ele vor fi îndeplinite de către România”, a declarat Blaga, prezent la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

România doreşte doar un tratament egal în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, acelaşi pe care l-au avut şi celelalte state care au trecut prin acest proces.

„Înţelegem că îndeplinind obligaţiile pe care le avem practic noi vom asigura pentru cei 500.000.000 de cetăţeni un spaţiu de drepturi şi libertăţi corespunzător”, a susţinut Vasile Blaga.

Ministrul Administraţiei şi Internelor a făcut această declaraţie în contextul afirmaţiilor unor oficiali francezi care condiţionau intrarea României în spaţiul Schengen de soluţionarea problemei romilor.

„Aţi remarcat atitudinea unor state europene cu ocazia prezentării raportului pe justiţie, care au încercat să facă conexiuni, şi acest lucru nu e exclus să se întâmple în continuare cu aderarea României la spaţiul Schengen. Cunoaştem declaraţiile din ultima perioadă a unor oameni politici francezi care induc ideea unor condiţionări privind soluţionarea situaţiei romilor din Franţa de aderarea la spaţiul Schengen”, a mai spus Blaga.

Acesta a precizat că aderarea la Schengen reprezintă o datorie morală a ţării faţă de proprii săi cetăţeni şi a menţionat că România a făcut eforturi financiare de peste 1 miliard de euro pentru a îndeplini acest obiectiv.

La sârșitul săptămânii trecute aderarea României la spațiul Schengen era pusă în pericol de Franța care a amenințat România că dacă nu va opri cumva reîntoarecerea romilor expulzați, se va împotrivi acestei aderări.

România este ferm hotărâtă să-şi protejeze cetăţenii în cazul în care drepturile lor fundamentale sunt încălcate, fie că este vorba de drepturi generale, fie de atitudini xenofobe sau rasiste, a afirmat marţi Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, după discuţiile avute de o delegaţie română cu vicepreşedintele CE Viviane Reding, referitoare la recentele măsuri de expulzare a unor etnici romi din Franţa.

„În timpul discuţiilor avute la Paris săptămâna trecută am subliniat necesitatea de a renunţa la retorică în scopul unor discuţii bilaterale privind colaborarea şi cooperarea, dar am fost surprins să constat că această retorică a continuat cu riscul, din partea franceză, de a depăşi linia dintre normal şi tuşele de xenofobie şi chiar rasism. Eu sper că vom reveni la un dialog normal, pentru a coopera în implementarea de soluţii eficiente privind incluziunea socială”, a spus Mocanu.

Autorităţile franceze au avansat cifra de 0,4% reprezentând proporţia fondurilor europene absorbite destinate incluziunii sociale a romilor din România, ceea ce nu corespunde realităţii.

„Am încercat să înţeleg de unde provine această cifră şi cred că este rezultatul unei raportări la întreaga sumă destinată României pentru perioada 2007 – 2013. În realitate, după analiza noastră asupra fondurilor structurale pentru dezvoltarea resurselor umane, valoarea programelor în derulare reprezintă 7,7% din suma alocată acestui capitol pentru 2008-2010, pentru că despre această perioadă se poate vorbi în acest moment. Mai mult, dacă se discută despre rezultatele proiectelor, pentru 31 de proiecte în derulare care au ca termen de finalitate anii 2011, 2012 şi 2013, o analiză a rezultatelor se poate face la finalul proiectelor şi nu pe parcursul derulării lor”, a spus secretarul de stat Valentin Mocanu.

Mocanu a specificat că datele oficiale disponibile ale autorităţilor române indică faptul că 535.040 de cetăţeni români s-au declarat ca fiind de etnie romă.

Secretarul de stat Dan Fătuloiu, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a prezentat săptămâna trecută autorităţilor franceze un model de cooperare la nivel local prin care se doreşte ca judeţele-sursă de criminalitate din România să coopereze direct cu autorităţile din departamentele de destinaţie.

„În acelaşi timp, am identificat poliţişti, la solicitarea acestora, care trebuie să vină şi să ajute autorităţile franceze. Am propus să trimitem ofiţeri şi agenţi de poliţie de etnie romă, pentru că am angajat din anul 2005 peste 120, întrucât ei provin din localităţile de unde sunt cetăţenii de etnie romă, le cunosc obiceiurile, comunică în limba lor şi pot ajuta autorităţile franceze. Acest model propus poate fi urmat şi în cazul altor ţări”, a spus oficialul român.

Fătuloiu a menţionat că problema minorilor neînsoţiţi este generată şi de un vid legislativ. Acordul româno-francez privind minorii neînsoţiţi a fost semnat în martie 2007 şi a fost ratificat de România, dar din păcate partea franceză nu a făcut acelaşi lucru.

În ce priveşte viitoarea aderare a României la Spaţiul Schengen, oficialul român a reafirmat în discuţiile avute săptămâna trecută la Paris şi marţi la Bruxelles că problema integrării sociale a etnicilor romi trebuie tratată separat şi că ea nu face parte din foaia de parcurs pentru intrarea ţării noastre în Schengen.

Guvernul francez a desfiinţat în urmă cu două săptămâni 88 de tabere de nomazi şi a început repatrierea ‘voluntară’ a circa 200 de romi, care au primit drept compensaţie câte 300 de euro de adult şi 100 de euro de copil. Alţi 300 de romi expulzaţi din Franţa au ajuns săptămâna trecută în România.

De la începutul anului, 8.313 etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9.875 în anul 2009.

Măsurile recente luate de guvernul francez în legătură cu imigranţii, în special cu romii din taberele ilegale, au atras critici ferme atât în Franţa, cât şi pe plan european şi internaţional.

România este deschisă pe deplin cooperării cu Franţa în privinţa problemelor minoritarilor romi, însă nu va tolera discriminarea cetăţenilor români şi a profilului României de stat membru UE, a declarat tot în această seară, secretarul de stat pentru Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, după întâlnirea pe această temă cu comisarul european Viviane Reding.

„Nu vom tolera ca cetăţenii români să fie discriminaţi, pe niciun fel de criteriu. Am arătat, de asemenea, că suntem surprinşi că această campanie mediatică a continuat, în ciuda disponibilităţii pentru cooperare pe care am arătat-o săptămâna trecută, când colegii mei Valentin Mocanu şi Dan Fătuloiu s-au deplasat la Paris, la iniţiativa părţii române, cu propuneri concrete şi detaliate, fiecare pe domeniile dumnealor de competenţă. Am arătat, cu datele pe care le avem la dispoziţie, că acest pretext al criminalităţii excesive pe care l-ar reprezenta comunitatea românească din Franţa nu se susţine în realitate, pentru că de fapt cifrele nominale, reale nu confirmă acest grad ridicat de infracţionalitate”, a spus Aurescu.

El a explicat că un procent de 1,2% din numărul total al persoanelor acuzate, nu condamnate, la nivel naţional în Franţa sunt consideraţi a fi infractori români, dar dacă se analizează cifrele din 2009 se observă că există doar un număr de 700 de persoane condamnate.

„Ceea ce contează în aceste statistici privind infracţionalitatea este condamnarea definitivă de către o instanţă. Orice altă statistică, folosită incorect, şi jocul acesta cu procente, folosite comparativ şi fără un reper corect au ca scop doar impresionarea opiniei publice”, a adăugat reprezentantul diplomaţiei române.

Emil Boc, primul ministru al României, a revenit miercuri, 1 septembrie, la același subiect al romilor și a afirmat că trebuie găsită o soluție pentru integrarea acestora la nivel european, chiar dacă e vorba de România sau o altă țară.

Șeful Executivului a făcut această declaraţie cu ocazia participării la reuniunea „Diplomaţia română: priorităţi 2011″.

„Ne pronunţăm pentru identificarea unei soluţii la nivel european, pentru integrarea romilor, inclusiv a celor originari din România, cu respectarea deplină a drepturilor acestora”, a afirmat Emil Boc.

Primul ministru a subliniat faptul că Executivul acordă o „importanţă deosebită” aderării ţării noastre la spaţiul Schengen, ceea ce va asigura, implicit, libera circulaţie a lucrătorilor români în toate statele UE.

„Pe plan intern, am decis ca un secretar de stat din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Solidarităţii Sociale să se ocupe de gestionarea problematicii roma în relaţia cu Franţa, iar acesta coordonează, în prezent, şi elaborarea unei strategii de integrare a romilor pe care o vedem ca parte a soluţiei europene”, a mai spus Emil Boc.

A.M.C.